Pentru ca o persoană să fie diagnosticată cu depresie, cinci sau mai multe dintre următoarele nouă simptome trebuie să persiste timp de cel puțin două săptămâni: dispoziție depresivă, ideație suicidară, sentimente de inutilitate sau de culpă, pierderea interesului sau a plăcerii, tulburări de somn, modificări în greutate, retard psihomotor sau iritabilitate, oboseală sau nivel scăzut de energie, dificultate în concentrare sau luarea de decizii.
Din punct de vedere al terapiei cognitiv-comportamentale, depresia este pierderea, reducerea sau absența recompenselor sau inabilitatea individului de a obține recompense. Scopul terapiei comportamentale este creșterea treptată a frecvenței și a intensității comportamentelor recompensatorii, accentul punându-se pe îmbunătățirea comportamentelor înaintea îmbunătățirii stărilor emoționale. Din punct de vedere cognitiv, sunt utilizate tehnici de identificare și combatere a gândurilor automate disfuncționale, convingerilor dezadaptative și schemelor negative.
Multe studii vorbesc despre rezultatele foarte bune pe care le are acest tip de terapie în tratarea depresiei, uneori chiar având un efect superior tratamentului medicamentos.
Planul terapeutic include următorii pași: evaluarea cognitivă, comportamentală și interpersonală; aplicarea de teste și alte evaluări; evaluarea riscului de suicid; familiarizarea cu intervenția; activarea comportamentală și alte intervenții comportamentale; tehnici cognitive; inocularea pentru viitoare episoade depresive; finalizarea procesului terapeutic.
Add Comment